Ce poți face într-o pauză de patru ore?

 

Când ești student, inevitabil, ai pauză între cursuri. Fiecare își petrece acest timp după bunul plac: unii merg să mănânce, alții pleacă și nu se mai întorc, noi călătorim. Astăzi avem pauză de patru ore, deci mergem la Sibiel. Ce să vedem acolo? Nu știm încă dar vom împărtăși aceste momente.

Spre Sibiel, din întâmplare

Care a fost planul?  Nici noi nu am știut; totul a pornit de la ideea că patru ore sunt interminabile fără o activitate cât de cât plăcută.  Planul inițial era acela de a merge la gară pentru a cumpăra bilete spre casă, însă tabela de plecări afișa un tren în direcția Sibiel,  în mintea noastră a încolțit o întrebare: Ce e la Sibiel?

Acesta a fost declanșatorul, iar ca majoritatea declanșatoarelor (de arme, spre exemplu), acesta a pornit o criză. În cazul nostru, una de timp; trenul avea plecarea la ora 12:15 iar noi am luat decizia la ora 12:13. Am apucat să achiziționam un singur bilet cu reducere de student și am fugit în tren.  Următorul bilet a trebuit să îl cumpăram acolo. Biletul cumpărat în tren costă opt lei. A urmat o scurtă perioadă de documentare. Astfel am aflat următoarele:

Ce vă putem spune despre pitorescul sat din Mărginimea Sibiului

Acum știm că acest mic sătuc din Mărginimea Sibiului, cu o populație de aproximativ 450 de locuitori, este o excelentă destinație pentru oricine simte că are nevoie de a se relaxa în orice mod; o privire în tradiționalul românesc atât de autentică încât aici, oricine, poate:

  • Să se plimbe pe ulițe sătești printre livezi;
  • Să observe și să învețe arta fierăritului, într-unul dintre puținele ateliere care mai există astăzi împrejur;
  • Cei spirituali, pot să se roage în Biserica Sfânta Treime, construită în 1765, un loc care, se zice, reușește să transpună pe oricine în lumea secolului XVII;
  • Tot cei atrași de spiritualitate pot vizita Muzeul Icoanelor pe Sticlă, un loc în care se pot găsi peste 600 de icoane, din fiecare regiune a României;
  • Sau, pur și simplu, oricine se poate relaxa pe dealurile din apropierea Sibielului, bucurându-se de sunetul naturii, văzând, totodată, îndeletnicirile oamenilor de la sat, încă păstrate în timp.

După scurta documentare, drumul până la Sibiel a trecut repede datorită peisajelor care ne-au făcut să ne luăm privirile de la ecranele telefoanelor.

Odată ajunși, am decis să explorăm doar o mică parte din Sibiel, fără să intrăm propriu zis în localitate, deci am ales dealurile. Rezultatul? Niște peisaje superbe care au făcut din această pauză o reîncărcare de baterii, necesară după o zi lungă. De pe dealuri se puteau observa câteva căsuțe tradiționale. Clădirea haltei era o clădire veche, dar foarte primitoare. În jurul acesteia sunt câteva case care, în mod uimitor, au reușit să îmbine trecutul cu anumite tehnologii ale prezentului.

Ce am văzut noi la Sibiel în scurta noastra escapadă? Un loc liniștit, verde, cu oameni simpli în care natura nu a lăsat loc de blocuri și ciment.

Galerie/Anexa

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s