Ce ştiu studenţii români despre basarabeni: „beau mult şi au femei frumoase”

20160325-_DSC3649Vin din Basarabia și studiez Jurnalismul la Sibiu. Când am ajuns în România, la 19 ani, am fost surprins când o colegă, într-un tramvai din Arad, m-a întrebat unde este Republica Moldova. O altă mare uimire am trăit când un coleg a vrut să știe dacă vorbesc cu familia mea în limba rusă. Nu am călătorit mult înainte de a veni la studii în România, iar una dintre cele mai mari dileme  din mintea mea era legată de felul în care românii ne privesc pe  noi, basarabenii. În fiecare an, cele mai frecvente temeri ale  studenților din Republica Moldova, admiși la studii în România, sunt:  ,,Cum ne privesc colegii români?” şi „Fac profesorii discriminări pentru că suntem din altă țară?” . Pentru un basarabean care nu a mai fost în România, răspunsul la aceste întrebări poate fi esențial în hotărârea lui de a veni să studieze aici.

În Basarabia, vârstnicii  sunt amprentați de propaganda sovietică

Procesul de rusificare nu s-a încheiat fără urme. Oamenii din Moldova, în special cei în vârstă,  sunt, din punct de vedere al mentalității, victime ale propagandei  sovietice şi, încă, se gândesc cu nostalgie la acele vremuri.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la începutul anului 2015, în Republica Moldova locuiau 576.000 de persoane în vârstă de 60 de ani şi peste, ceea ce reprezintă 16 la sută din numărul total al populației stabile. Fundația Age International estimează că această cifră va crește la 33,6 la sută din numărul populației până în 2050.

În urma rusificării, societatea din Republica Moldova a fost mult timp refractară la nou și schimbare, fiind marcată de prejudecăți şi stereotipuri atitudinale. Numărul mare de oameni vârstnici care au adânc înrădăcinate convingerile comuniste continuă, încă, să influențeze și generațiile mai tinere. Acest lucru nu face altceva decât să accentueze diferențele dintre generații.

Totuși, liceenii și studenții tind să vadă lucrurile altfel. Să nu uităm că Revoluția Twitter este și un simbol al schimbării mentalității la generațiile tinere. Ceea ce am preluat, însă, de la părinți și bunici există, de aceea, ca student basarabean,   vii în România cu o oarecare temere, dar şi cu speranța că va fi mai bine ca în Moldova.

Celor cărora le spuneam că sunt din R. Moldova erau doar curioși, nu ostili.

Această speranță, de a pleca undeva unde este mai bine, a determinat creșterea numărului din ce în ce mai mare a basarabenilor în România. În urma unor documentări şi convorbiri cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie, ziarul Timpul, din Republica Moldova, estimează că 800.000 de oameni (aproape o treime din populația țării) şi-au redobândit cetățenia română.

În același timp, Guvernul României oferă anual în jur de 6 mii de locuri bugetare studenților din Republica Moldova, dintre care doar 10% se reîntorc înapoi în Moldova, conform unui raport al Centrului Român de Politici Europene din anul 2013.

Oferta de studii în România m-a atras şi pe mine, iar la scurt timp după ce am ajuns în Ardeal, mi-am dat seama că tuturor celor cărora le spuneam că sunt din R. Moldova erau doar curioși, nu ostili. Mi-aduc aminte că aproape toți m-au întrebat dacă știu limba rusă. Și interacțiunea cu profesorii a fost neașteptat de bună și prietenoasă.  Desigur, am întâlnit, ce-i drept mai rar, şi oameni dificili, dar ei sunt peste tot.

Cu toate acestea, m-am confruntat cu prejudecăți și pozitive, și negative despre basarabeni, generate, în mare parte, de dezinformare şi tendința oamenilor de a îngurgita adevăruri prefabricate. Motiv pentru care am vrut să văd cum ne percep studenții români pe noi și cum credem noi că suntem percepuți. Am făcut un chestionar pe care l-am distribuit în Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, la 60 de studenți: 30 români, 30 basarabeni.

Fete frumoase şi mult alcool

Studenții români sunt de părere că basarabenii au o imagine bună în România, în timp ce basarabenii cred că imaginea nu este nici bună, nici rea. Printre cele mai frecvent  invocate lucruri la care se gândesc românii când aud cuvântul „basarabeni” se numără: sunt „moldoveni de peste Prut”, „moldovean”, „accent”, „Chisinau” şi „sărăcie”.

Majoritatea respondenților  sunt de părere că cei din Moldova consumă mult alcool şi au fete frumoase. Alte prejudecăți întâlnite sunt că toți știu limba rusă, sunt inteligenți, vorbesc limba rusă acasă, sunt implicați şi au vin bun.

Îmi aduc aminte şi acum strania senzație pe care am simțit-o când, în primele zile de facultate în România, am fost întrebat de un coleg dacă vorbesc acasă în limba rusă sau română. Una dintre informațiile false care circulă în România este referitoare la numărul oamenilor de etnie rusă din Moldova. Conform recensământul populației din 2004, doar  9.4 % din totalul populației sunt ruși.

_DSC0045

Moldova este o țară bilingvă, dar româna este limba de bază

Datorită trecutului său, Moldova este o țară bilingvă. Limba rusă este o materie obligatorie în gimnaziu, din clasa a V-a până în clasa a IX-a, însă este învățată drept o limbă străină, limba de bază fiind, totuși, româna.

Majoritatea am învățat limba rusă de mici, din necesitate, fie pentru a putea înțelege filmele care erau dublate în rusă la televizor fără subtitrări, fie pentru a putea cumpăra o pâine de la magazinul din colțul blocului unde vânzătoarea vorbește doar rusa.  Cu toate că majoritatea știu limba rusă, pentru mulți ea este doar o necesitate.

Abia după ce am ajuns în România am înțeles că este un avantaj dacă știi o limba străină în plus. Până atunci, consideram rusa o limba obișnuită pe care o vorbeam pentru ca eram, deseori, nevoit şi consideram asta ca pe un lucru banal.

În opinia mea, imaginea basarabenilor în România nu este nici bună, nici rea. Sunt prezente prejudecăți despre basarabeni, însă nu sunt atât de multe pe cât ar crede basarabenii care trăiesc în R. Moldova că sunt.

În concluzie, cred că limba şi tradițiile comune reprezintă o motivație bună de a veni în România pentru cei ce vor să plece de acasă într-o altă țară, însă au posibilități limitate. Acești factori şi posibilitatea de adaptare rapidă şi ușoară, oamenii prietenoși și deschiși fac România o țară atractivă pentru tinerii din Republica Moldova, care caută un trai mai bun.

Vadim UNGUREANU

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s