Efectele utilizării excesive a rețelelor sociale

Cu un număr de utilizatori ce depășește un miliard, rețelele sociale Facebook şi Twitter sunt accesate de 1 din 4 persoane la nivel mondial. Depresia, anxietatea și interiorizarea sunt doar câteva dintre efectele negative pe care social media  le au asupra oamenilor, însă există și  efecte pozitive cum ar fi lărgirea cercului de cunoştinţe  sau transmiterea rapidă a informațiilor.

O pradă uşoară o reprezintă adolescenţii

În opinia psihologului Andreas Hniatiuc: “Tinerii ar trebui să ştie că apelând în mod excesiv la comunicarea virtuală se expun anumitor riscuri. Acestea vizează atât formarea şi dezvoltarea personalitaţii adolescenţilor, cât şi calitatea şi valoarea comunicării”. Acelaşi psiholog susţine pe un site de specialitate că reţelele sociale creează un soi de captivitate care are urmări asupra tinerilor.

twitter-292988_960_720

(Sursă foto: https://pixabay.com/en/twitter-facebook-together-292988)

Numărul persoanelor care își fac conturi virtuale prin intermediul rețelelor sociale este în deplină creștere, iar media de vârstă este tot mai scazută. Acest lucru poate fi îngrijorător, deoarece tot mai mulți tineri sunt predispuși la o serie de efecte negative generate de utilizarea în exces a acestor medii online de interacţiune, după cum afirmă şi psihologul Florin Filipescu, pe blogul său.

Reţelele sociale preferate de adolescenţii români, astăzi, sunt Whatsapp, Instagram şi Snapchat, dar şi Pinterest sau Google Plus, care sunt destul de folosite. De câţiva ani reţeaua Facebook nu se mai numără printre preferinţele adolescenţilor.

Specialiştii avertizează asupra pericolelor

person-woman-desk-laptop

(Sursă foto: https://www.pexels.com/photo/person-woman-desk-laptop-3061)

Depresia şi anxietatea sunt două dintre efectele negative datorate abuzului utilizării rețelelor sociale, arată un studiu recent al Societații Britanice de Psihologie. Reţelele sociale conţin o multitudine de informaţii despre viaţa unei persoane, în special prin intermediul pozelor pe care utilizatorii le încarcă.  Acest lucru poate determina comparaţii dezavantajoase în raport cu ceilalţi şi poate produce frustrări în raport cu propria condiţie, fiind o cauză a depresiei astăzi. Unii psihologi consideră că anxietatea sau sentimentul de inadaptare poate apărea tot ca urmare a raportării la alte persoane, deoarece pe Twitter sau pe Facebook vezi doar ceea ce vor ceilalți să vezi, nu realitatea propriu-zisă.

facebook-260818_960_720

(Sursă foto: https://pixabay.com/en/photos/space/?cat=people)

De asemenea, abuzul utilizarii retelelor sociale poate genera un stil de viață sedentar și nesănătos ca urmare a unei creșteri artificiale a stimei de sine și a scăderii autocontrolului şi a gestionării corecte a propriei imagini. Alte riscuri asociate ar fi: izolarea, consumul excesiv de mâncare, lipsa nevoii de miscare, neglijarea nevoilor personale reale etc.

Totodată, conform unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în informatică, “prieteniile iniţiate pe reţelele de socializare sunt considerate artificiale, de multe ori utilizatorii ajungând să adauge în lista de prieteni persoane cu care nu au dialogat niciodată.”

Toni STĂNCULESCU

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s